Întrebare adresată de către deputatul Monica Iacob-Ridzi ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Locale – Liviu Dragnea

ÎNTREBARE

 

Către:  Domnului LIVIU DRAGNEA

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Locale

De către: Deputat MONICA IACOB- RIDZI,

Grupul Parlamentar PP-DD

Subiectul întrebării: construcţia de creşe în municipiul Petroşani

Stimate domnule ministru,

Sunt convinsă că veţi fi de acord cu mine asupra faptului că asigurarea condiţiilor necesare pentru îngrijirea copiilor şi pentru educaţia lor încă de la cea mai fragedă vârstă sunt elemente asupra cărora statul român trebuie să susţină eforturile conjugate ale părinţilor şi ale comunităţilor locale.

În acest context, vă informez că, odată cu creşterea indicatorului natalităţii – un indicator îmbucurător pentru orice stat civilizat, cu atât mai mult pentru un membru al Uniunii Europene – în municipiul Petroşani a apărut şi nevoia stringentă a asigurării spaţiului necesar pentru îngrijirea copiilor în cadrul unor creşe, având în vedere mai ales faptul că, în bună parte, părinţii acestor copii sunt angrenaţi în activităţi productive la care nu pot renunţa foarte uşor nici măcar în perioada de graţie oferită de legislaţia în vigoare.

Cu responsabilitatea cuvenită unei astfel de realităţi, autorităţile publice locale din municipiul Petroşani au solicitat, încă de acum câţiva ani, sprijinul Guvernului pentru construcţia unor noi creşe pentru copii în această localitate. Din informaţiile pe care le am, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a aprobat, la vremea respectivă, finanţarea construcţiei unui număr de două creşe pentru copiii din Petroşani, una pentru cartierul Aeroport şi o alta pentru cartierul Dimitrov.

Având în vedere că administraţia locală din Petroşani a depus o nouă solicitare privind necesitatea construcţiei celor două creşe pentru copii, dar nu a primit, până în prezent, un răspuns la această solicitare din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Locale, vă solicit, domnule ministru, să mă informaţi în ce măsură construcţia unor creşe pentru copiii minerilor din Valea Jiului (şi nu numai) reprezintă un capitol de interes pentru ministerul pe care-l conduceţi şi, implicit, când estimaţi că vor putea fi demarate aceste importante investiţii în municipiul Petroşani.

Solicit răspuns scris.

 Cu deosebită consideraţie,

MONICA IACOB- RIDZI

Grup Parlamentar PP-DD

Deputatul Monica Iacob-Ridzi începe noua sesiune parlamentară aducând două probleme importante din Valea Jiului în atenţia Camerei Deputaţilor

Comunicat de presă

(Petroşani, 01.09.2014)

Prima zi a noii sesiuni parlamentare aduce în atenţia Camerei Deputaţilor două importante probleme ale cetăţenilor din Valea Jiului, ridicate de către Monica Iacob-Ridzi, prin intermediul unor întrebări parlamentare pe care le-a depus astăzi la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.

Unul din aceste demersuri parlamentare estre adresat ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Deputatul de Valea Jiului îi atrage acestuia atenţia asupra problemei stringente generate de lipsa vaccinului împotriva hepatitei B din spitalele hunedorene, arătând că problema este semnalată în mod acut în Valea Jiului, unde acest vaccin lipseşte de mai bine de două luni din maternităţi.„Deja câteva sute de nou-născuţi din judeţul Hunedoara au părăsit unităţile spitaliceşti fără să le fi fost administrat acest vaccin, riscul de îmbolnăvire al acestora cu virusul hepatitei B fiind unul real şi îngrijorător. Deşi vaccinul se găseşte în farmacii, mulţi părinţi, în mod special din Valea Jiului, zona pe care o reprezint în Parlament, care este una cu probleme sociale deosebite, nu-şi pot permite să-l achiziţioneze contra cost. În acelaşi timp, nu cred că este corect ca un vaccin a cărui administrare este cuprinsă în pachetul de servicii medicale de bază să nu fie asigurat pentru toţi cei care trebuie să beneficieze de această imunizare”, arată Monica Iacob-Ridzi în interpelarea adresată ministrului Sănătăţii.

Deputatul solicită explicaţii din partea Ministerului Sănătăţii asupra datei şi a modului în care această problemă va fi remediată.

***

Deputatul Monica Iacob-Ridzi a depus tot astăzi şi o altă întrebare parlamentară, adresată de data aceasta Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei. În cadrul acesteia, Monica Iacob-Ridzi atenţionează responsabilii din domeniul Energiei că adoptarea ordonanţei de urgenţă privind acordarea de salarii compensatorii pentru personalul unor societăţi şi companii energetice din România la care se aplică restructurări de personal, este incompletă, în lista societăţilor vizate nefind inclusă şi Societatea Naţională pentru Închideri Mine Valea Jiului.„Dintr-o analiză succintă a acestei liste, am observat că pe aceasta figurează societăţi comerciale din domeniul energetic din Valea Jiului care nu mai au, în prezent, nici un angajat, fiind în stare de faliment şi lichidare judiciară, în cazul cărora aplicarea prevederilor ordonanţei este tardivă. În schimb, din listă nu face parte, spre exemplu, Societatea Naţională pentru Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), companie a cărei principală responsabilitate este chiar derularea unui program de închidere a minelor neviabile din Valea Jiului, unde lucrează câteva mii de salariaţi care, potrivit prevederilor din negocierile cu Comisia Europeană, îşi vor pierde locurile de muncă până la finele anului 2018. De altfel, chiar în aceste zile, peste 250 de salariaţi de la subunităţile acestei societăţi, respectiv de la minele Petrila, Paroşeni şi Uricani, au fost disponiblizaţi”, explică Monica Iacob-Ridzi.

Aceasta arată, de asemenea că, inclusiv activitatea din cadrul Complexului Energetic Hunedoara presupune nefericita posibilitate a adoptării, la un moment dat, a unui program de restructurare şi disponibilizare. „Personal, sunt împotriva adoptării unor astfel de măsuri care conduc la concedierea salariaţilor din minerit şi energie, dar în acelaşi timp, consider că orice discuţie legată de o astfel de situaţie nu trebuie pornită fără a avea deja pregătite soluţii concrete şi eficiente de protecţie socială pentru personalul afectat de eventualele măsuri de disponibilizare”, mai arată, în document, deputatul Monica Iacob-Ridzi.

În acest sens, parlamentarul îi solicită ministrului delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu lămuriri cu privire la intenţiile Guvernului în legătură cu companiile energetice din Valea Jiului, în ceea ce priveşte protecţia socială a salariaţilor afectaţi de măsurile de reorganizare ale acestora.

Cele două întrebări depuse la Parlament, sunt doar câteva din acţiunile prin care deputatul Monica Iacob-Ridzi doreşte să aducă în atenţia Parlamentului României, problemele pe care locuitorii din Valea Jiului i le-au adus şi i le aduc la cunoştinţă. „Vreau să-i asigur pe cetăţenii din Colegiul meu, din Valea Jiului în general că, aşa cum am făcut şi până acum, voi continua să duc în dezbaterea Parlamentului şi în atenţia factorilor de decizie de la Bucureşti toate problemele din comunitatea noastră, cu convingerea că astfel măcar o parte dintre acestea îşi vor putea găsi o necesară şi meritată rezolvare”, mai spune deputatul Monica Iacob Ridzi înaintea începerii noii sesiuni de lucru din acest an a Parlamentului.

Întrebare adresată de către deputatul Monica Iacob-Ridzi ministrului Sănătății – Nicolae Bănicioiu

ÎNTREBARE

Către:  Domnului NICOLAE BĂNICIOIU

Ministrul Sănătăţii

De către: Deputat MONICA IACOB- RIDZI,

Grupul Parlamentar PP-DD

Subiect: lipsa vaccinului pentru hepatita B din spitalele hunedorene

Mă adresez dumneavoastră, stimate domnule ministru, pentru a vă semnala o situaţie cu consecinţe extrem de grave, generată de criza vaccinului împotriva hepatitei B în spitalele din Valea Jiului, din judeţul Hunedoara şi din multe alte regiuni ale ţării. De mai bine de două luni de zile acest vaccin lipseşte din unităţile spitaliceşti ale judeţului Hunedoara, probleme similare fiind semnalate din nefericire şi în celelalte judeţe din ţară.

Consider că această „scăpare” a Ministerului Sănătăţii poate avea consecinţe extrem de grave, având în vedere faptul că, după cum se ştie, vaccinul împotriva hepatitei B este administrat copiilor nou-născuţi, încă în primele zile de la naştere, în cadrul secţiilor de neonatologie ale unităţilor medicale, fiind unul dintre cele mai importante vaccinări obligatorii. Vă informez, în acest sens că, numai în ultimele luni, câteva sute de nou-născuţi din judeţul Hunedoara au părăsit unităţile spitaliceşti fără să le fi fost administrat acest vaccin, riscul de îmbolnăvire al acestora cu virusul hepatitei B fiind unul real şi îngrijorător. Deşi vaccinul se găseşte în farmacii, mulţi părinţi, în mod special din zona pe care o reprezint în Parlament, care este una cu probleme sociale deosebite, nu-şi pot permite să-l achiziţioneze contra cost. În acelaşi timp, nu cred că este corect ca un vaccin a cărui administrare este cuprinsă în pachetul de servicii medicale de bază să nu fie asigurat pentru toţi cei care trebuie să beneficieze de această imunizare.

Cred, domnule ministru, că aveţi datoria de a trata cu mai multă atenţie problemele sistemului medical românesc şi să acţionaţi cu mai multă fermitate şi responsabilitate, mai ales atunci când este vorba despre copiii noştri, despre viitorul acestei ţări.

În acest sens, vă întreb, stimate domnule ministru, cum şi mai ales când veţi reuşi să deblocaţi criza vaccinului hepatitei B, astfel încât toţi copiii nou-născuţi din România să poată beneficia de acest vital program de prevenţie ?

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie,

MONICA IACOB- RIDZI

Întrebare adresată de către deputatul Monica Iacob-Ridzi ministrului delegat al Energiei – Răzvan Nicolescu

ÎNTREBARE

Către:  Domnului RĂZVAN NICOLESCU

Ministrul delegat pentru energie

De către: Deputat MONICA IACOB-RIDZI,

Grupul Parlamentar PP-DD

Subiectul întrebării:  acordarea de venituri în completare pentru salariaţii din companiile energetice de stat

Stimate domnule ministru,

Apreciez intenţia ministerului pe care-l conduceţi de a elabora programe de protecţie sociale adecvate pentru salariaţii care, în urma punerii în aplicare a unor programe de restructurare şi eficientizare a companiilor energetice ale statului, sunt disponibilizaţi. În acest sens, apreciez adoptarea ordonanţei de urgenţă privind acordarea de venituri în completare pentru salariaţii de la unităţile economice de stat, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial din 21 august 2014, măsură care asigură pentru salariaţii disponibilizaţi un venit de completare pe o perioadă de 24 de luni.

În acelaşi timp însă, vă atrag atenţia că documentul adoptat de guvern este incomplet. Astfel, potrivit prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, “de venituri în completare beneficiază disponibilizaţii proveniţi din cadrul operatorilor economici reclasificaţi în sectorul administraţiei publice, conform listei publicate de către Institutul Naţional de Statistică (INS).” Dintr-o analiză succintă a acestei liste, am observat că pe aceasta figurează societăţi comerciale din domeniul energetic din Valea Jiului care nu mai au, în prezent, nici un angajat, fiind în stare de faliment şi lichidare judiciară, în cazul cărora aplicarea prevederilor ordonanţei este tardivă. În schimb, din listă nu face parte, spre exemplu, Societatea Naţională pentru Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), companie a cărei principală responsabilitate este chiar derularea unui program de închidere a minelor neviabile din Valea Jiului, unde lucrează câteva mii de salariaţi care, potrivit prevederilor din negocierile cu Comisia Europeană, îşi vor pierde locurile de muncă până la finele anului 2018. De altfel, chiar în aceste zile, peste 250 de salariaţi de la subunităţile acestei societăţi, respectiv de la minele Petrila, Paroşeni şi Uricani, au fost disponibilizaţi.

De asemenea, după cum ştiţi, inclusiv activitatea din cadrul Complexului Energetic Hunedoara presupune nefericita posibilitate a adoptării, la un moment dat, a unui program de restructurare şi disponibilizare. Personal, sunt împotriva adoptării unor astfel de măsuri care conduc la concedierea salariaţilor din minerit şi energie, dar în acelaşi timp, consider că orice discuţie legată de o astfel de situaţie nu trebuie pornită fără a avea deja pregătite soluţii concrete şi eficiente de protecţie socială pentru personalul afectat de eventualele măsuri de disponibilizare.

Din păcate, recent adoptata Ordonanţă de Guvern privind acordarea de venituri în completare pentru personalul disponibilizat de la societăţile energetice ale statului la care sunt previzionate programe de concedieri colective nu cuprinde şi cele două companii energetice din Valea Jiului, SNIMVJ respectiv CEH. Situaţia necesită explicaţii din partea dumneavoastră, cu atât mai mult cu cât, din partea organizaţiilor sindicale ale salariaţilor din cele două companii, am înţeles că au fost transmise solicitări privind includerea pe lista care a stat la baza adoptării acestei ordonanţe de urgenţă.

În aceste condiţii, vă întreb domnule ministru, cum veţi acţiona pentru ca această importantă prevedere legislativă adoptată de Guvern în vederea asigurării protecţiei sociale a salariaţilor care-şi pierd locurile de muncă să nu acţioneze discriminatoriu, ci să cuprindă inclusiv angajaţii din sectorul minier şi energetic al Văii Jiului care ar putea fi afectaţi de eventualele concedieri colective ?

Solicit răspuns scris.

 Cu deosebită consideraţie,

MONICA IACOB- RIDZI

Ca răspuns la intervenţia deputatului Monica Iacob-Ridzi, Programul Naţional de screening pentru femei a fost reluat şi în judeţul Hunedoara

Comunicat de presă

 (Petroşani, 29.06.2014)

În  urmă cu două săptămâni, deputatul Monica Iacob Ridzi a depus la Camera Deputaţilor o întrebare adresată ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, cu privire la situaţia Programului Naţional de screening pentru femei. Deputatul de Valea Jiului îi atrăgea atenţia, în acest fel, ministrului Sanătăţii asupra faptului că, deşi datoriile pentru serviciile executate anul trecut în cadrul acestui important Program Naţional pentru Sănătate au fost achitate, în judeţul Hunedoara acesta a rămas blocat.

„Consider că aplicarea acestui Program Naţional de Sănătate, ca şi al altora de acest fel, sunt în măsură să asigure creşterea gradului de sănătate al cetăţenilor români precum şi beneficii considerabile pentru Ministerul Sănătăţii, prin reducerea numărului de pacienţi cu boli agravate, nedepistate la timp, al căror tratament implică cheltuieli mult mai mari. În acelaşi timp însă, am convingerea că acest program trebuie să continue, dincolo de problemele de natură financiară care au generat şi în acest caz, ca în multe altele similare, şi unele sincope”,preciza Monica Iacob-Ridzi în documentul adresat ministrului Sănătăţii.

Ca urmare a acestei intervenţii parlamentare, zilele trecute, Direcţia pentru Sănătate Publică a judeţului Hunedoara a anunţat că a reînnoit comanda pentru biletele de trimitere tip necesare efectuării examenului gratuit în cadrul programului de depistare a cancerului de col uterin. Mai mult, reprezentanţii DSP susţin că procedura de diagnosticare gratuită va fi reluată începând cu data de 1 iulie 2014 la cabinetele celor 130 de medici cuprinşi în acest program.

„Mă bucur că acest program de sănătate, prin care femeile au şansa să facă un examen Papanicolau gratuit, va fi reluat începând cu luna iulie, aşa cum mă bucur că demersul meu parlamentar a avut ecoul pe care l-am sperat la Ministerul Sănătăţii. Cred că este vorba despre un program de sănătate necesar şi util în aceeaşi măsură, fapt confirmat de altfel şi de datele statistice din anul precedent”, a declarat deputatul Monica Iacob Ridzi.

Potrivit cifrelor statistice raportate de DSP Hunedoara, în cursul anului trecut, în judeţul Hunedoara, 5698 de femei au beneficiat de gratuitate la efectuarea testului Papanicolau în cadrul Programului Naţional de screening, în 362 dintre cazuri semnalându-se şi existenţa unor probleme de sănătate.

Întrebare adresată de către deputatul Monica Iacob-Ridzi ministrului Transporturilor – Dan Șova

ÎNTREBARE

Către: Domnului DAN ŞOVA

Ministrul Transporturilor

De către: Deputat MONICA IACOB- RIDZI,

Grupul Parlamentar PP-DD

Subiect: reabilitarea DN 66

Stimate domnule ministru,

După cum ştiţi, în prezent se află în execuţie un important proiect de reabilitare a unui alt tronson al DN 66 (E79), respectiv pe sectorul de drum cuprins între km 93+500 – km 126+000, Bumbeşti Jiu-Petroşani.

Apreciez derularea acestui program de investiţii în modernizarea infrastructurii, cu atât mai mult cu cât reprezint în Camera Deputaţilor unul din Colegiile din Valea Jiului. Însă, în acelaşi timp, vreau să vă informez asupra unui aspect care consider că trebuie remediat rapid pentru ca modernizarea traseului rutier Simeria – Petroşani – Tg.Jiu să fie completă, astfel încât participanţii la trafic să aibă parte de „Drum bun” pe întregul traseu al acestui drum, care reprezintă nu doar o importantă cale de comunicaţii rutiere naţionale, ci şi un important traseu rutier european.

În acest sens vă informez că, deşi în proiectul iniţial de modernizare a tronsonului Petroşani – Tg.Jiu al DN 66 (E 79), realizat din fonduri europene, a fost cuprinsă şi şoseaua de centură a municipiului Petroşani, ulterior a fost scoasă din proiect porţiunea de drum naţional care traversează municipiul Petroşani, drum care necesită, la rândul său, lucrări de reabilitare.

Cred, domnule ministru, că este de-a dreptul hilar ca un drum naţional şi european de importanţa celui care leagă autostrada A1 Bucureşti – Sibiu – Deva – Timişoara – Nădlac de sudul ţării, reabilitat deja la standarde europene pe ruta Simeria – Haţeg – Petroşani şi la care se execută lucrări de modernizare similare pe tronsonul Petroşani – Tg.Jiu să fie întrerupt de o porţiune de numai 4-5 km, cât măsoară centura ocolitoare a municipiului Petroşani, pe care drumul să fie lăsat de izbelişte.

Menţionez că deşi, în prezent, administraţia publică locală a municipiului Petroşani face eforturi pentru întreţinerea acestei artere rutiere, primăria nu doar că nu-şi poate permite efortul financiar de a moderniza acest drum la standardele necesare, ci nu are de fapt nici posibilitatea legală de a face acest lucru, deoarece drumul se află în administrarea CNADNR.

Considerând că, pentru a fi o lucrare de infrastructură realizată cu adevărat la standarde europene, modernizarea integrală a DN 66 trebuie să cuprindă şi centura ocolitoare a municipiului Petroşani, vă întreb domnule ministru dacă intenţionaţi să remediaţi această lacună a proiectului aflat în execuţie, precum şi modul în care înţelegeţi să acţionaţi în această direcţie ?

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie,

MONICA IACOB-RIDZI

Întrebare adresată de către deputatul Monica Iacob-Ridzi ministrului Sănătății – Nicolae Bănicioiu

ÎNTREBARE

Către: Domnului NICOLAE BĂNICIOIU

Ministrul Sănătăţii

De către: Deputat MONICA IACOB- RIDZI,

Grupul Parlamentar PP-DD

Subiect: blocarea Programului Naţional de screening pentru femei în judeţul Hunedoara

Mă adresez dumneavoastră, stimate domnule ministru, pentru a vă aduce la cunoştinţă situaţia Programului Naţional de screening pentru femei în judeţul Hunedoara care, potrivit presei locale, este în acest moment blocat. Potrivit informaţiilor din presă, cu toate că datoriile pentru decontarea serviciilor medicale aferente acestui Program Naţional au fost achitate, la nivelul judeţului Hunedoara accesul la acesta este în continuare blocat pentru femeile din această zonă a ţării.

Personal, mă număr printre parlamentarii care au susţinut demararea şi susţinerea Programului Naţional de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin. Având în vedere cazuistica acestei boli în regiunea pe care o reprezint în Parlament, precum şi problemele sociale şi financiare ale femeilor care locuiesc în această regiune, am salutat adoptarea de către Ministerul Sănătăţii a Programului Naţional prin care toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin, asimptomatice sau fără antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin au primit posibilitatea să efectueze gratuit testul Babeş-Papanicolau.

Am convingerea că prin implementarea acestui program deja s-a reuşit, în numeroase cazuri, depistarea în stadii incipiente sau în timp util pentru posibilitatea aplicării cu succes a tratamentului bolilor de cancer de col uterin, o boală extrem de gravă şi, din păcate, extrem de răspândită în ultimii ani şi în ţara noastră. Consider că aplicarea acestui Program Naţional de Sănătate, ca şi al altora de acest fel, sunt în măsură să asigure creşterea gradului de sănătate al cetăţenilor români precum şi beneficii considerabile pentru Ministerul Sănătăţii, prin reducerea numărului de pacienţi cu boli agravate, nedepistate la timp, al căror tratament implică cheltuieli mult mai mari. În acelaşi timp însă, am convingerea că acest program trebuie să continue, dincolo de problemele de natură financiară care au generat şi în acest caz, ca în multe altele similare, şi unele sincope.

În acest context, vă întreb, stimate domnule ministru, care este situaţia actuală a derulării Programului Naţional de screening pentru femei ? Aşa cum vă rog să mă informaţi când veţi debloca serviciile medicale aferente acestui program şi pentru hunedorencele care au, la rândul lor, dreptul de a intra în acest program de prevenţie derulat de Ministerul Sănătăţii ?

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie,

MONICA IACOB- RIDZI

“Redaţi minerilor Văii Jiului demnitatea pe care o merită !” – declarație politică

Stimaţi colegi,

Constat zi de zi cu tristeţe, acasă la mine, în Valea Jiului, că problemele economice şi sociale din comunităţile oraşelor şi municipiilor din această zonă s-au acutizat cu fiecare an care a trecut de la nefericitul moment al mineriadei din 13-15 iunie 1990.

În urmă cu 14 ani, dorinţa minerilor de a salva democraţia românească s-a transformat, din cauza intrigilor politicienilor şi a manipulărilor la care aceşti oameni simpli au fost supuşi, în tragedia unei întregi generaţii de locuitori ai Văii Jiului. Ştiu că acele triste evenimente din 13-15 iunie 1990, precum şi celelalte mineriade care i-au urmat, au marcat într-un mod negativ imaginea României, aflată în primii ani ai redescoperirii libertăţilor cetăţeneşti, după o jumătate de secol de beznă comunistă. Însă, în acelaşi timp, sunt convinsă că nimic din ceea ce au făcut minerii – sau mai degrabă cei care au manipulat imaginea acestora – nu justifică felul în care o parte din clasa politică românească a înţeles să se răzbune pe aceşti oameni.

Am constatat, la fel ca majoritatea oamenilor din Valea Jiului, că indiferenţa la problemele oamenilor şi lipsa de soluţii la problemele economice şi sociale ale regiunii au devenit, în mod constant, modul de abordare a acestor chestiuni din partea clasei politice româneşti din ultimii 24 de ani. Ceea ce este şi mai trist însă, e faptul că, la aproape un sfert de secol care a trecut de la momentul “13-15 iunie”, lucrurile nu par să fi cunoscut o schimbare în această direcţie. Cu o industrie minieră decimată, cu probleme sociale extrem de grave şi cu un nivel al şomajului în permanentă creştere, Valea Jiului nu a beneficiat nici măcar de atenţia cuvenită a guvernelor în vederea identificării unor soluţii pentru revitalizarea zonei, ca să nu mai vorbim de faptul că până şi soluţiile propuse din partea factorilor de răspundere de la nivel local au fost, în mod sistematic, boicotate. Mai mult, zona a fost prezentată incorect drept o gaură neagră a economiei româneşti şi un ţinut periculos pentru cei care ar dori să vină să investească ori pur şi simplu să viziteze această zonă.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Cred că la aproape un sfert de secol de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, cu argumentele adevărurilor istorice ale momentului, este timpul ca fiecare dintre dumneavoastră, reprezentanţi ai clasei politice româneşti, să vă reconsideraţi poziţia faţă de Valea Jiului şi faţă de cei mai minunaţi oameni ai acesteia care sunt minerii. Vă invit să veniţi cu încredere în Valea Jiului, să-i cunoaşteţi pe puţinii mineri care mai scormonesc astăzi în adâncurile pământului, contribuind la statutul României de ţară independentă din punct de vedere energetic. Vă invit să veniţi în Valea Jiului şi să vedeţi cu ochii dumneavoastră acest loc minunat în care Dumnezeu a aşezat un colţ de Rai pe un munte de cărbune. Poate aşa veţi înţelege că noi toţi, oamenii politici ai prezentului, avem obligaţia nu doar de a reabilita imaginea minerilor şi a Văii Jiului, ci datoria de a sprijini dezvoltarea acestei regiuni pe nedrept uitate de unii politicieni în ultimii 20 de ani.

În toţi aceşti ani, mulţi au venit în Valea Jiului, în campanie electorală, pentru a le cere minerilor şi familiilor acestora votul lor de încredere. De fiecare dată, liderii politici le-au promis, sub cuvânt de onoare, că vor avea grijă ca mineritul din această zonă a ţării nu doar să continue, dar să cunoască şi o dezvoltare pe baze economice susţinute de stat. Cu fiecare an care trece, constat însă cu stupoare că intenţiile guvernanţilor noştri nu mai seamănă deloc cu promisiunile făcute, sub cuvânt de onoare, minerilor din Valea Jiului.

Personal, ca om care cunosc realităţile Văii Jiului, cu bune şi cu rele, sunt convinsă că oamenii din această zonă merită mai mult. Ştiţi la fel de bine ca şi mine că există multe soluţii pentru revitalizarea sectorului minier şi energetic, care încă este şi trebuie să fie o importantă resursă economică şi socială nu doar a Văii Jiului, ci a României. De aceea cred că Guvernul trebuie să abordeze problema industriei miniere şi energetice cu responsabilitate, cu interes pentru oamenii din Valea Jiului, urmând modelul unor state europene care au găsit soluţii în această direcţie.

Cred de asemenea că proiectele de construire a unei alternative viabile în domeniul dezvoltării turismului trebuie susţinute de fiecare guvern al acestei ţări. Nu simpatiile sau antipatiile politice, nu adversitatea de pe scena politică şi cu atât mai puţin ignoranţa faţă de problemele unei regiuni care a suferit deja prea mult de pe urma unor greşeli istorice trebuie să fie abordarea oamenilor politici faţă de problemele şi faţă de cetăţenii acestei regiuni. Iată de ce, vă invit stimaţi colegi ca, fie din cabinetele Puterii, fie de pe băncile Parlamentului, fie din orice poziţie publică v-aţi afla, să înţelegeţi că aşa-zisele mineriade au intrat în istorie şi să întindeţi o mână salvatoare minerilor de astăzi şi tuturor oamenilor din Valea Jiului care, de altfel, nici nu doresc altceva decât onorarea promisiunilor pe care întreaga clasă politică românească – pe care dumneavoastră o reprezentaţi în acest moment – le-a făcut în toţi aceşti ani, dar care încă nu au fost rezolvate.

Nutresc speranţa că veţi reflecta la toate acestea şi veţi acţiona în aşa fel încât “Noroc bun !” să nu rămână doar un simplu salut mineresc, ci o binemeritată stare de fapt pentru oamenii Văii Jiului.

MONICA IACOB- RIDZI

Deputat de Valea Jiului

Întrebare adresată de către deputatul Monica Iacob-Ridzi ministrului Tineretului și Sportului – Gabriela Szabo

ÎNTREBARE

Către:  Doamnei GABRIELA SZABO

Ministrul Tineretului şi Sportului

De către: Deputat MONICA IACOB- RIDZI,

Grupul Parlamentar PP-DD

Subiectul întrebării: situaţia finalizării obiectivului de investiţii “Casa de Cultură a Studenţilor din municipiul Petroşani”

Stimată doamnă ministru,

Considerând că necesitatea finalizării unor obiective de utilitate publice care se află într-un stadiu avansat din punct de vedere al investiţiilor realizate până acum nu reprezintă doar o chestiune pur teoretică, vă aduc la cunoştinţă situaţia unei astfel de investiţii care trenează de un sfert de secol la Petroşani.

Încă din 1990, statul român şi-a asumat construcţia unei moderne Case de Cultură a Studenţilor în plin centrul municipiului Petroşani. În primii ani, investiţiile s-au bucurat de susţinerea financiară necesară astfel încât construcţia propriu zisă a acestui obiectiv a fost în bună parte finalizată. Lucrările au stagnat apoi, în mod subit şi mai bine de un deceniu nimeni nu s-a mai arătat interesat de continuarea lucrărilor. În 2009, obiectivul de investiţii „Casa de Cultură a Studenţilor din municipiul Petroşani” a fost reintrodus pe lista de priorităţi a obiectivelor de investiţii ale Ministerului Tineretului şi Sportului. Cu toate acestea, la jumătatea anului 2014, constatăm nu doar că lucrările la acest obiectiv necesar şi meritat pentru comunitatea studenţească din Valea Jiului nu au început, dar ele nici măcar nu au avut parte de deblocarea finanţărilor necesare.

Vă informez că doar datorită responsabilităţii administratorilor Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani şi ai Universităţii din Petroşani, lucrările efectuate până în prezent la acest obiectiv au putut fi păstrate în conservare, fiind ferite de distrugeri şi furturi, aşa cum se întâmplă din păcate cu majoritatea obiectivelor abandonate de stat. Pentru ca intemperiile să nu compromită definitiv stadiul prezent al lucrărilor de la acest obiectiv, se impune de urgenţă reluarea acestei investiţii şi finalizarea ei, cu atât mai mult cu cât clădirea poate reprezenta nu doar un util aşezământ cultural pentru studenţii din Petroşani, ci şi un reper arhitectonic al centrului municipiului Petroşani.

În acest sens, vă întreb, stimată doamnă ministru, dacă acest obiectiv mai figurează în prezent pe Lista investiţiilor prioritare a Ministerului Tineretului şi Sportului şi când estimaţi că pot fi reluate lucrările ? De asemenea, în cazul în care investiţia nu mai constituie o prioritate pentru MTS, vă rugăm să ne precizaţi care sunt raţiunile care susţin o astfel de decizie ?

Solicit răspuns scris.

Cu deosebită consideraţie,

MONICA IACOB- RIDZI

Grup Parlamentar PP-DD

Întrebare adresată de către deputatul Monica Iacob-Ridzi ministrului delegat al Energiei – Răzvan Nicolescu

ÎNTREBARE

 

Către:  Domnului RĂZVAN NICOLESCU

Ministru delegat pentru energie

De către: Deputat MONICA IACOB-RIDZI,

Grupul Parlamentar PP-DD

Subiectul întrebării: bugetul Complexului Energetic Hunedoara pentru anul 2014

Stimate domnule ministru,

În repetate rânduri am adus la cunoştinţa Parlamentului şi a Guvernului, situaţia mineritului din Valea Jiului şi, în general, situaţia Complexului Energetic Hunedoara. Cu toate că la momentul constituirii acestui complex energetic, speranţele celor care activează în cadrul acestuia, dar şi al majorităţii locuitorilor din Valea Jiului şi judeţului Hunedoara erau mari, odată cu trecerea timpului oamenii constată că promisiunile făcute de guvernul pe care-l reprezentaţi şi de ministerul pe care-l giraţi nu se adeveresc.

La mai puţin de doi ani de la înfiinţarea Complexului Energetic Hunedoara investiţiile promise în sectorul minier, estimate la circa 60 de milioane de euro, au rămas doar la stadiul de „bune intenţii”, iar angajările de personal la minele din Valea Jiului sunt doar sporadice, neacoperind nici măcar necesarul minim de personal pentru producţia programată. În lipsa acestor factori, la care se adaugă problemele create de costurile de producţie şi cele privind piaţa de energie, indicatorii economico-financiari ai CEH au făcut ca acest agent economic vital pentru susţinerea economică şi socială a Văii Jiului şi, în bună parte, a judeţului Hunedoara, să se afle în pragul colapsului. Mai mult, deşi ne aflăm aproape de jumătatea anului 2014, salariaţii Complexului Energetic Hunedoara nu pot începe negocierea unui Contract Colectiv de Muncă pentru că Guvernul României nu a reuşit încă să aprobe Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al CEH pentru acest an.

Ca şi cum toate acestea nu ar fi îndeajuns, problemele sociale se acutizează ca urmare a deciziilor luate la nivelul Complexului Energetic Hunedoara privind diminuarea nivelului de salarizare al angajaţilor din minerit (pe fondul lipsei unui Contract Colectiv de Muncă), repectiv trimiterea în concediu fără plată a unei părţi din personalul salariat în departamentul energetic al CEH. Toate aceste probleme fac ca reprezentanţii salariaţilor, aflaţi în imposibilitatea de a negocia drepturile cuvenite angajaţilor CEH, să ia în calcul declanşarea unui conflict colectiv de muncă.

În faţa acestor sumbre perspective, vă întreb domnule ministru:

 1. Când estimaţi că puteţi propune Guvernului României un Buget de Venituri şi Cheltuieli pentru anul 2014 şi când credeţi că va beneficia efectiv CEH de acest buget ?

 2. Care sunt măsurile pe care Ministerul Energiei le întreprinde pentru redresarea balanţei economice şi financiare a Complexului Energetic Hunedoara şi cum înţelegeţi să acţionaţi pentru a evita intrarea în insolvenţă a CEH sau, mai rău, declararea falimentului acesteia?

 3. Când estimaţi că Guvernul îşi va onora promisiunile făcute minerilor Văii Jiului, cu privire la demararea de investiţii în sectorul minier viabil din cadrul CEH, respectiv cele referitoare la angajările de personal care să permită exploatarea în condiţii de siguranţă a zăcămintelor de cărbune din Valea Jiului ?

Solicit răspuns scris.

Cu deosebită consideraţie,

MONICA IACOB- RIDZI

Grup Parlamentar PP-DD